De unde apare umezeala în locuință?


Aceasta este una din întrebările la care trebuie să răspundem cât mai des. După cum se știe, umezeala din locuințe este una din cele mai mari probleme pentru mare parte a populației în zilele noastre. Luată în sine umezeala nu este periculoasă – periculos este mucegaiul care își găsește un mediu foarte bun de dezvoltare pe pereții umezi, podele și tavane. Acesta provoacă boli ale aparatului respirator, alergii și boli de piele. Pentru a nu se ajunge până acolo – umezeala trebuie să rămână afară sau să fie eliminată cât se poate de repede. În acest scop, această scurtă introducere în fizica construcțiilor vă va ajuta să înțelegeți de unde apare umezeala.

 

Pe ce căi ajunge umezeala în casele noastre? 

De la acoperiș până în pivniță sunt multe posibilități care îi permit umezelii să pătrundă în casele noastre

Umezeală sub influența mediului exterior

1. jgheaburi înfundate sau neetanșate 2. țigle deplasate sau deteriorate 3./4. legături defecte cu coșuri de fum sau ferestre de tavan 13. scurgeri de la conductele de apă sau canalizare 14./18. lipsa hidroizolației contra umezelii capilare și a scurgerii apei sau a hidroizolație orizontală deteriorată 16. inundații, țevi sparte, ploi torențiale 17. lipsa hidroizolației sau hidroizolația pereților subterani (perimetrali) deteriorată 21. ploi laterale și apă scursă din zona bioactivă (începe la 50 cm sub pământ și se extinde în înălțime până la 40 cm deasupra terenului)

 

Apă condensată 

5. condens în bariera de vapori 6. umiditate în aerul expirat și sudoarea oamenilor 7. pereți interiori reci 8./9. punți termice la balcoane și ramele ferestrelor 10./11./12. Gătit, baie, mașina de spălat 15. conducte de apă rece și țevi de aerisire 19./20. plante și anumale

 

Când umezeala vine de afară

Umezeala pătrunde din exterior, în cele mai multe cazuri, atunci când se rupe ceva, se înfundă ceva, se rupe sau ceva nu este bine făcut. Poate fi o țiglă deplasată sau deteriorată sau un acoperiș plat permeabil. Adesea apa pătrunde prin fisuri și deschideri pe la îmbinările coșurilor sau ferestrelor de acoperiș. Un jgheab înfundat sau deteriorat poate în foarte scurt timp să inunde fațada. Crăpăturile din fațadă sunt vulnerabile la ploile laterale și umezesc treptat peretele, din ce în ce mai mult, ceea ce reduce dramatic efectul de izolare termică. Acest lucru conduce la răcirea pereților interiori într-o asemenea măsură încât umezeala și mucegaiul apar rapid. Foarte periculoase sunt și scurgerile mici din conducte atunci când se află în locuri care nu sunt vizibile și rămân mult timp nedescoperite. Scurgeri și umezeală pot apare și atunci când suprafețele podelelor și izolațiile lor nu sunt uscate corect și cu atenție. Proprietarul pivniței are o influență mică în caz de inundație. Pentru a se preveni apariția ulterioară a mucegaiului trebuie să se ia imediat măsuri de uscare a sa. Adesea, cauza mucegaiului în pivniță este datorată realizării necorespunzătoare a hidroizolației orizontale și perimetrale și a fundației.

 

Când umezeala vine din interior

Foarte des locurile umede apar ca urmare a condensării umezelii din aer pe suprafețele reci. Cauza acestui fenomen este aerisirea deficitară și/sau termoizolația necorespunzătoare. Împreună cu termoizolația necorespunzătoare a fațadei și a barierei de vapori deficitare, există și alte câteva cauze, ca de exemplu beton proeminent și structuri din oțel la balcoane și scări. De asemenea, adesea se produc daune și în zona buiandrugilor ferestrelor, ca urmare a izolării lor necorespunzătoare. A doua cauză a pereților umezi se ascunde, după cum am amintit, în ventilarea și aerisirea insuficientă. Acest lucru este deosebit de important mai ales acolo unde există multă apă – de exemplu în bucătării și băi. Totodată spațiile neîncălzite din încăperile tehnice și pivnițe pot fi afectate din cauza aerisirii necorespunzătoare. Nu trebuie să se subaprecieze nici influența umezelii care provine de la plante, animale de companie sau persoane care dorm, care într-o noapte elimină de la jumătate până la un litru de lichide prin transpirație și respirație. Toate aceste pericole pot fi prevenite doar prin intermediul aerisirii corespunzătoare.

 

Formarea condensului 

Când apa se condensează, vorbim de formarea condensului. Condensul poate apare atât pe suprafața elementelor de construcție cât și în interiorul lor. Consecințele țin de materiale de construcție îmbibate cu apă (în special materialele termoizolante pe bază de vată), izolație termică diminuată, formare de mucegai și în final daune materiale.

 

Condens pe suprafața elementelor constructive 

Aerul conține întotdeauna o anumită cantitate de apă sub formă de vapori. Procentul conținutului de vapori de apă în aer se numește umiditatea relativă a aerului și poate fi deosebit de ridicată (20%, 50%, etc.). La o cantitate constantă de vapori de apă în aer și creșterea temperaturii relative scade umiditatea. Acest fenomen este valabil și în sens invers – la micșorarea temperaturii aerului , umiditatea relativă a aerului crește. La un moment dat aceasta ajunge la 100%. Acesta este momentul când vaporii de apă se transformă în lichid. Cu cât este temperatura mai mică cu atât mai repede se ajunge în această situație. Cu toții cunoaștem acest efect atunci când scoatem o sticlă din frigider și se formează imediat pe ea picături de apă. Aceste picături se formează din aerul din jurul sticlei care se răcește de la aceasta și nu își poate menține mai mult umezeala care se depune pe suprafața sticlei. Același efect se observă atunci când aerul cald din încăpere cade pe o suprafață rece – cum se întâmplă în pivniță sau pe elemente de construcție neizolate sau izolate necorespunzător. 

Umezeala condensează foarte des pe suprafețele clădirilor atunci când în anumite spații nu ajunge aerul cald: în spatele dulapurilor, lăzilor și garderobelor care sunt așezate strâns lângă perete. Dacă acest perete este un perete exterior situația se înrăutățește de câteva ori. Cea mai simplă metodă pentru prevenirea formării condensului este aerisirea. În acest proces aerul ”uzat” se schimbă cu unul proaspăt. Acest lucru nu înseamnă altceva decât că umiditatea relativă a aerului este mai redusă. Aerul din cameră preia umiditate în timpul băii, spălatului, gătitului, respirației și transpirației. Prin intermediul aerisirii se transportă în exterior aerul umed și se schimbă cu aer uscat din afară. În mod normal, noi trăim la temperatura de 210C și 55% umiditate relativă a aerului.                                     

                                     

Caz special: pivniță în timpul verii                                     

Formarea mucegaiului în pivniță nu apare însă ca urmare a aerisirii necorespunzătoare. În timpul verii, la o umiditate ridicată a aerului și temperaturi de peste 350C, aerul cald și umed pătrunde prin ferestrele deschise (în scopul aerisirii) în pivnița relativ rece și condensează pe suprafețele reci formând un mediu ideal pentru dezvoltarea mucegaiului. 

De aici tragem concluzia că în timpul verii, în condițiile noastre climaterice, nu trebuie să aerisim. În acest caz ajută doar dezumidificarea cu aparate speciale sau utilizarea în același timp a unui amestec de sare cu nisip care preia umiditatea din aer.

 

Condensul din interiorul elementelor constructive

În cazul condensului din interiorul elementelor constructive termenul cheie este difuzia vaporilor de apă. Vaporii de apă conținuți în aer și temperatura sa formează o anumită presiune a vaporilor de apă. Deoarece presiunea vaporilor de apă din clădiri și din exterior este diferită, există o tendință naturală ca această diferență dintre interior și exterior să se echilibreze. Presiunea vaporilor de apă trece prin elementele de construcție, în cele mai multe cazuri din interior spre exterior. Acest proces se numește difuzia vaporilor de apă. Atunci când temperatura aerului din interior și exterior diferă foarte mult una față de alta, se micșorează și temperatura straturilor separate ale construcției, proporțional cu rezistența lor la transferul de căldură (vezi graficul).

Să ne întoarcem la problema condensării vaporilor de apă. După cum am înțeles – odată cu micșorarea temperaturii aerului crește și umiditatea relativă. Atunci când aceasta ajunge la 100% se formează condens pe elementele de construcție. Dacă acest proces continuă în timp, elementele construcției se udă și se îmbibă cu apă. Pentru a se preveni formarea condensului în pereții exteriori trebuie ca vaporii de apă pătrunși din partea caldă în elementelor construcției să nu fie în cantități mai mari decât cantitatea de vapori care iese în aer în cealaltă parte rece a clădirii. 

Trebuie luate în considerare următoarele lucruri atunci când realizăm structura pereților interiori:

- în partea interioară a peretelui urmează a se monta în special materialele cu un grad mai mare de rezistență la difuzia vaporilor de apă (aburi denși), deoarece acestea împiedică intrarea vaporilor de apă și trecerea lor în volum mare în straturile exterioare ale peretelui

- pentru partea exterioare a peretelui trebuie alese materiale cu grad mic de împotrivire la difuzia vaporilor de apă (difuzie deschisă). În acest mod, în timpul iernii, vaporii de apă nu vor mai fi reținuți în construcție și vor putea trece în aerul exterior.

- straturile din secțiunea peretelui trebuie să fie aranjate astfel încât gradul lor de împotrivire la difuzia vaporilor de apă să se micșoreze din interior spre exterior, iar rezistența lor la transferul de căldură să crească.

 

Gradul de împotrivire la difuzia vaporilor de apă (µ)

În rândurile de mai sus, foarte des am amintit termenul ”grad de împotrivire la difuzia vaporilor de apă”. Acest termen descrie în ce grad materialele de construcție împiedică trecerea (difuzia) vaporilor de apă prin ele și este necesar pentru evaluarea diferitelor straturi la structurile construcțiilor. Valoarea acestuia indică de câte ori este mai mare împotrivirea la trecerea vaporilor de apă printr-un anumit strat al materialului de construcție față de un strat la fel de gros de aer în repaus. Cu cât mai mare este acest număr – cu atât este mai dens pentru vapori un material de construcție.

Fiecare strat separat poate fi deschis la difuzie, să împiedice difuzia sau să aibă difuzie redusă. Pentru a afla cum este, acest lucru îl determinăm prin multiplicarea grosimii (d) cu gradul de împotrivire la difuzia vaporilor de apă (µ) al materialului din care este confecționat. În acest mod obținem așa numita grosime echivalentă de difuzie a stratului în cauză (valoare sa Sd). Straturile cu

-       Sd ≤ 0,5 m                                 sunt straturi deschise la difuzie

-       0,5 m < Sd < 1500 m               sunt straturi care împiedică difuzia

-       Sd ≥ 1500 m                             sunt straturi cu densitate densă la difuzie

Grosimea echivalentă de difuzie reprezintă valoarea comparativă care indică grosimea stratului de aer în repaus, care corespunde elementului de construcție avut în vedere. Un perete de cărămidă (cu grosimea de 20 cm și µ=5) are o grosime echivalentă de difuzie de 5*0,2m=1m, ceea ce înseamnă că prin 20 cm de perete din cărămidă trece atâta cantitate de vapori de apă cât ar trece printr-un strat de 1 m grosime de aer în repaus. 

În mod grafic, permeabilitatea la vapori a diferitelor materiale de construcții față de cea a aerului se poate indica în următorul mod:

În următorul tabel sunt indicate valorile gradului împotrivirii la difuzia vaporilor de apă (µ) pentru câteva materiale tipice de construcții. Foarte des se indică un diapazon de valori (de exemplu cărămidă ușoară cu găuri: µ = 5/10). În funcție de caz, în practică întotdeauna se ia valoarea mai slabă (pentru partea rece exterioară a peretelui valorile mai mari și pentru partea interioară mai caldă a peretelui valorile mai mici).

 

Subiecte afiliate

  • Hidroizolația spațiilor umede și ude

    Cum hidroizolăm băi, bucătării, spălătorii, facilități de spa, etc? mai mult...

  • Hidroizolație balcoane

    Cum hidroizolăm balcoane? mai mult...

  • Hidroizolație pentru terase și acoperișuri plate

    Cum hidroizolăm terase și acoperișuri plate? mai mult...

  • Hidroizolație pentru spațiile de la sol și subterane

    Cum hidroizolăm subsoluri, garaje, pivnițe, etc. din partea interioară? mai mult...

  • Hidroizolație la soclu și pereți subterani

    Cum hidroizolăm soclu și pereți subterani din partea exterioară? mai mult...

  • Hidroizolația bazinelor de înot

    Cum hidroizolăm bazinelor de înot? mai mult...

 

Niciun comentariu

Lasă un comentariu

">